... è i scarabeci aiutanu u fungus infettà e piante.
U scarabeu scudo Chelymorpha alternans.
Mold fungus fusarium acrosporum hè unu di i fitopatogeni più cumuni chì ponu causà assai prublemi à l'agricultura. In relazione à l'ospiti, hè assai promiscuous, vale à dì, parasita una varietà di spezie. In ogni casu, deve esse chjarificatu quì chì fusarium acrosporum hà assai varietà diffirenti, chì certi volte spicializanu in un spettru assai strettu di ospiti; in più, ci sò abbastanza innocu è ancu utili trà elli. Ma in generale, u fungo hè cunsideratu abbastanza dannusu. In modu, ùn hè micca limitatu à e piante: certi ceppi affettanu l'animali, finu à l'omu.
Dunque, puderia esse espertu chì per u scarabeu di scudo Chelymorpha alternans, nantu à quale fusarium cresce ancu, ci hè solu un dannu da ellu. Ma tuttu hè diventatu un pocu sfarente. In un articulu in Current Biology, u staffu di l'Istitutu di Biologia di a Società Max Planck scrive chì u fungus accumpagna u scarabeu tutta a so vita, ma diventa soprattuttu numerosa quandu a larva di scarabea si trasforma in pupa - u fungus cresce mille volte più intensamente. nantu à questu, chì copre a pupa cù un revestimentu biancu cera. À u listessu tempu, nunda ùn succede à a pupa, dopu à sei ghjorni un scarabeu adultu appare da ellu.
À propositu di a scienza
I circadori suggerenu chì a placca fungica pruteghja a pupa immobile da i predatori - per esempiu, da e formiche. Per l'esperimentu, avemu pigliatu quasi un centu di pupi è sposti in gabbie speciale in u sottumessu in a jungla di Panamà. Arcuni di i pupi sò stati puliti da a placca fungali, è i celi sò stati chjusi per chì nimu ùn pudia entra in elli. Tutti questi pupi sò diventati scarabeci à un tempu, vale à dì, a pulizia di u fungus stessu ùn li fece micca.
Una altra parte di e pupi, essendu pulita da a placca, hè stata messa in cage induve e formiche puderanu penetrà - solu u 43% di elli sopravvive à u quartu ghjornu. È, finarmenti, un terzu di i pupi ùn sò micca puliti da nunda è sò stati ancu messi in gabbie aperte à e formiche - 88% di questi sopravvive. Questu hè, u fungu duppiò a rata di sopravvivenza di Chelymorpha alternans pupae. Esattamente cumu fusarium repelle e formiche ùn hè micca chjaru, ancu s'ellu si sà chì ci sò geni in u genoma di u fungus chì aiutanu à ottene sustanzi cù proprietà insetticidi.
À u listessu tempu, u scarabeu paga u fungus aiutendu à infettà e piante. I scarabeci di Chelymorpha alternans si alimentanu di patate dolci, è se un scarabeu cù un fungus vene à a patata dolce, a pianta hè più prubabile di esse affettata da una infezzione fungi. Quandu deci pianti sò stati lasciati solu cù dui scarabeci chì avianu appena emersu da i pupi "fungali", à a fine di u mese quasi 80% di u follatu di patata dolce hè stata affettata da u fungus.
In ogni casu, si pone a quistione, perchè un scarabeu sguassate u so alimentu sparghjendu fungus nantu à questu. In fatti, quì avete bisognu di paragunà accuratamente tutti i vantaghji è i contra. Per un scarabeu, u periculu di esse manghjatu in u stadiu pupal pò esse assai più seriu chì u periculu di esse lasciatu senza foglie di patata dolce per via di u muffa protettiva; Dopu tuttu, u scarabeu pò facilmente trasfurmà à una nova patata dolce chì ùn hè micca ancu cusì malamente affettata da u fungus. Inoltre, pò esse più faciule per un scarabeu per manghjà una pianta muffa: dopu à tuttu, si sente u dannu quandu hè manghjatu, è accende i miccanismi protettivi, ma se a pianta hè debilitata da u fusarium di u moldu, ùn serà più. capace di difende troppu vigorosamente da u scarabeu.
Una surghjente: https://www.nkj.ru